Duminica, la radio

Duminică seara oamenii se iubesc cu volumul la maxim. Inimile se lovesc puternic și se sting în săruturi fierbinți. În dragoste, fiecare-i cu muzica lui. Avem radiouri diferite și căutăm la infinit aceeași frecvență. Generația noastră tânjește după senzații comune. Suntem atât de diferiți și totuși vrem să trăim la fel, să iubim la fel….

Diplomă de merit

Nu ne-am meritat secundele. Nu ne-am bucurat de clipele pline de iubire, dar ne-am însușit dorul infinit, care s-a zbătut zilnic în sufletele noastre. Ce ieri era cosmos, astăzi e un abis care ne trage înapoi. Îți privesc reflecția în oglinda inimii mele, îmi tremură buzele regretul și inima-mi bate dor. Există oare în lume,…

De ce avem nevoie în noul an?

De noi. (De noi începuturi, lecții, șanse, speranțe, iubiri, locuri, aventuri, experiențe, drame, oameni, prietenii, relații, vise, idealuri). Dar dacă ne avem pe noi, le avem și pe celelalte în interiorul nostru.

parfum citadin

Duminică dimineață. Piața Amzei. Un loc decent pentru trăiri domoale. Agitație modestă, culminată de forfota porumbeilor înfometați. Gerul cumplit intensifică mirosurile. Simțeai parfumul femeii grăbite de la etajul 4 care a coborât în grabă scările. O pierdeai în mulțimea umbrelor (drept vorbind, la ora 7 dimineața,  oamenii nu-s oameni, ci fantome, umbre înstrăinate de propriul…

RATB boem

Câți oameni încap într-un autobuz? Ei bine, câte stele sunt pe cer? Bucureștiul e un oraș în care imposibilul se întâmplă. Lucrurile nu se încadrează în tipare, iar normele sociale bazate pe respect interuman sunt strict povești de adormit copiii. În București te trezești la viață, oricât de întunecate îți sunt gândurile, oricât de departe…

Să nu-ți pară rău

Grațioasa curbură a sufletului se unduiește liniștită pe muchiile iubirii. Te aflu la marginea prăpastiei și te strig și te las și te strig iar și alerg… și brusc obosesc. Picioarele mi se înmoaie în plumbul dorului și tristețea amintirilor. Ție să nu-ți pară rău însă pentru că iubești prea mult sau poate prea deloc….

Clișeu amoros/ Sau cum să nu mai trăiești pe Facebook

De ce întotdeauna ne ghidăm viața după diferite citate așezate frumos în diferite pagini, cu varii peisaje întunecate sau femei care plâng? Vorbesc aici din propria experiență, deoarece am realizat cat de ușor este să te ascunzi în spatele unui astfel de decor și să îți plangi suferința crezand că viața e precum citatul ala…

Apus în suflet

Apusurile m-au fascinat întotdeauna. Poate pentru că am fost mereu prea leneșă să mă trezesc să mă bucur de răsărit, dar cu siguranță apusurile fac parte din mine. Port în interiorul meu un veșnic apus numit viață, suflet. Totul în mine se stinge în fiecare zi, puțin cate puțin.  Tind să cred că ne-am născut…

Iubirea ca o cutie de chibrituri

„Ne iubim ca două beţe de chibrituri. Nu vorbim, ci ne aprindem. Nu ne sărutăm, ci provocăm incendii. Cât sunt de înalt, de un metru şaizeci şi şase, corpul mi-e zgâlţâit de un cutremur de pământ. Inima evadează din învelişul-închisoare, se scurge prin artere, îmi ajunge în ţeastă şi se preschimbă în creier. Sunt tot…

Cosmos

Nu m-am întrebat niciodată ce sunet scoate inima atunci când se rupe. Dar există un început pentru toate. Am aflat acum. Atunci când se lovesc de pereții sufletului, bucățile de inimă plâng zgomotos de ți se înmoaie genunchii. Ai da orice să oprești asta, dar totul se întâmplă în interior și tu ești eternul exterior…

Călătorie

Buzele mele sunt mărturia celui mai de preț dar- Al căutărilor tale de-a lungul unor trupuri greșite Cu ochii închiși, departe, încerci în zadar Să umbli desculț pe potecile iubirii mele. Te-alungă vântul suferințelor supreme Te-îmbracă soarele dorințelor mele Te chem cu șoapte dulci ca stelele Dar tu… pierdut ești printre atâtea trupuri Dorințe efemere…

Decembrie, dor

M-ai uitat primăvara în parfumul dulce al florilor de cireș, m-ai uitat într-un câmp de iubire, mi-ai sărutat buzele moi și ai plecat… Ai rătăcit nebun, ai căutat să iubești vara, să te îndrăgostești de efemeritatea serilor calde, de un august sărat pe buze nisipoase. Ți s-a umplut inima de mare, iar soarele ți-a ars…